friendship
Posted by admin under ganduri
(Vroaim sa scriu cu totul alt post. Dar evenimentele recente m-au facut sa ma razgandesc.)
PRIETENÍE, prietenii, s.f. Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de ataşament reciproc care leagă două persoane; legătură care se stabileşte între persoane, pe baza acestor sentimente; amiciţie, prieteşug. Atitudine plină de bunăvoinţă, prietenoasă faţă de cineva (DEX)
M-am gandit astazi la semnificatia acestui cuvant.
O conversatie foarte interesanta, la un pranz, intr-un restaurant superb, intre doua fete care rad, glumesc si vorbesc despre viata… impartasesc ganduri , experiente si trag concluzii… Doua prietene la masa…Ce se ascunde in spatele mastilor? Ce gandeste fiecare? Asta este alta poveste…poate asa cum e legatura dintre forma si fond…Imaginea este cea a unei prietenii frumoase. In spatele imaginii? Nici simpatie, nici stimă, nici respect, nici ataşament reciproc.
Cum iti alegi prietenii? Cum ajungi sa ii cunsoti? Sa stii ca iti sunt pireteni? Sa ai incredere in ei? Prietenia uneori se leaga in cinci minute…primele minute cand prima impresie iti “spune” multe despre persoana celalalta. Si nu vorbesc aici de imagine. Ci de acel ceva care face ca doua persoanlitati sa intre in rezonanta. O privire, un schimb de cuvinte , o atitudine. E simpatia. Ulterior circumstantele iti dezvaluie personalitate celeilalte persoane si fie iti ajunge prieten, fie dusman, fie …nimic.
Dar ce te faci cu acei oameni care iti sunt dusmani desi se comporta ca niste prieteni? In spatele imaginii de bun samaritean, de persoana careia ii place sa vorbeasca cu tine, sa te ajute se ascunde persoana care vrea ceva…in interes propriu sau pentru altcineva sau…simpla rautate. Simpla rautate este cea mai periculoasa. Si joaca asa de frumos si asa de bine ca daca circumstantele nu iti sunt favorabile nu realizezi teatrul. Si atunci cand realizezi? Nu poti decat fie sa ii ignori total sau sa le afisezi aceeasi imagine: “da stiu ce vrei de la mine, stiu ce urmaresti, dar hai sa intru in acest joc pe care il practici ca sa vedem pana unde ajungi, ca sa nu iti dau satisfactie” . Daca esti norocos descoperi repede, daca nu…poti sa pierzi ani buni sau lucruri majore …
Personal, stiu sa imi aleg prietenii. E rezultatul unor experiente dezastruoase la acest capitol care m-au determinat sa pastrez distantele si gandurile pana in momentul in care chiar stiu ca pot avea incredere . Si de cele mai multe ori prima impresie, acea rezonanta a spiritelor, a fost cea corecta. Di pacate, insa, mai sunt si exceptii. Nu sunt naiva si nici nu cred ca societatea de astazi mai poate crea doar oameni corecti, morali, altruisti… Asa cum spuneam, traim intr-o societate dominata de relatiile comerciale, interesate… Si fecare suntem o marfa inceracand sa ne vindem sau suntem cumparatori inceracand sa cumparam ceea ce ne dorim folosind metodele care ne avantajeaza… “prietenia” poate fi una dintre ele… Poate chiar cea mai buna forma a produsului pe care vrei sa il vinzi.
Vrei sa stii care iti sunt prietenii? Cere-le ajutorul intr-o falsa problema fara sa le mentionezi ca e fara importanta pentru tine. Ce vei descoperi?! Adevarata substanta.
(acest post e dedicat unei”prietene” care astazi, din simpla rautate, mi-a stricat cateva ore si ganduri si care mi-a adus aminte ca increderea se castiga)
Reclama este sufletul comertului. Cumperi ceea ce te intereseaza pentru ceea ce vezi: ambalajul , culoarea, textul de prezentare in cuvinte putine dar de maxim efect. Si alegi intotdeauna comparand …forma. Cumperi imaginea care iti starneste interesul si care iti inspira incredere in esenta repectiva. Alegerea unui continut este data in prima instanta de elemente ale formei. La fond se ajunge mai greu. Trebuie sa inlaturi toate frunzele unei verze ca sa ajungi la cotor.