True to myself…
La ora 5 orasul e perfect. Se purifica totul, sunt sigura. Poate acum e momentul in care nu conteaza unde esti ci doar ca esti cu toata fiinta ta acolo. Pentru mine acum mai mult ca oricand. Lumina, aerul, toate sunt cu adevarat curate. Esti curat in fata ta. Si in fata celuilalt.
La ora asta trec pe langa toate si totusi toate sunt in mine. E mirosul de tei si prospetimea sublima a unui oras uneori perceput ca imbacsit si poluat. As vrea sa ma pot trezi in fiecare zi la 5 si sa cutreier prin cartier pana la 6, ca sa-mi amintesc ca poate calatoriile sunt iluzorii, ca si perceptiile si ca ceea ce conteaza cu adevarat e zgomotul de fond. Iar cand e liniste…e viata. In cuvinte sau noncuvinte vreau sa pastrez amintirea acestei stari de supraconstiinta sau preconstiinta, de simplitate si acuta lipsa de…nevoi. De verde nestingherit.
Trackback | RSS 2.0
De-aia dimineata e momentul meu preferat din zi. Si dimineata la 8 e ok, dar mult mai fain e cand abia se lumineaza cerul. Da, stiu senzatia, o stiu foarte bine.
Eu dimineata sunt cea mai acuta in idei… atunci vad cel mai clar lucrurile. Imi place sa merg dis de dimineata pe strazi si sa gândesc. Aici semanam
Seara nu e niciodata de acest fel.